În microbus “s veterkom”!

Mergeam azi în microbus, ruta 186. La o cotitură pe Drumul Viilor, chiar în față s-a oprit brusc un individ pe ruta 180. Ăsta s-a enervat și a încercat să-l depășească (la cotitură!!!) ieșind pe contrasens…Din fericire cel ce venea din partea opusă nu avuse viteză mare, așa că…slavă Domnului!!…numai că tâmpitul de șofer nu s-a mulțumit cu asta și a mers la vale cu o viteză exagerată, pentru un microbus, și nu singur…mergea odată cu celălalt din 180, ocupând tot carosabilul…Ăsta l-a depășit și la un colț, văzând două fete, opri brusc: cei de pe locuri și cu mine ne-am prins de ce-am putut, iar sărmana femeie care se pregătea să coboare mai să se ”trăsnească” de parbriz. Fetele de afară, cu ochii holbați, au urcat fără vreun cuvânt și nici n-a mai cutezat nimeni să spună nimic… Și ăștia fac parte din societatea moldovenească…

 

Advertisements

Ghid de jurnalism

Ghid de jurnalism

Ghid de jurnalism pentru studenți, jurnaliști și persoane cointeresate al unui jurnalist român care a lucrat la Adevărul, iar acum la un post TV.

De ce iubim bărbații?

     De ce iubim bărbații? Pentru că dintotdeauna au încercat să ne înțeleagă, pentru că încearcă să ne facă să zâmbim, ”pentu că pot sta o zi întreagă sub capota mașinii ca pînă la urmă să înțeleagă că trebuie dusă la reparație”, spunea cineva; pentru rarul și fâsticitul lor „te iubesc”; pentru că întotdeauna au un răspuns la orice întrebare cu încrederea că au întotdeauna dreptate; pentru că cunosc și cel mai mic detaliu despre domeniul care îi interesează; ”pentru că pot reproduce ecuații matematice și fizice lungi, complicate, machiavelice sau incredibile, dar pot să ramână fără vreo soluție când vine vorba de femei”, spunea Mircea Cărtărescu; pentru că ne topesc cu privirea, pentru că ne fac să ne simțim apreciate, pentru că sunt tandri, înțelepți, hazlii, încăpățînați, orgolioși, dar deștepți; puternici, visători, închiși într-înșii, dar romantici; pentru că ne ascultă și atunci cînd trăncănim fără sens, pentru că niciodată nu recunosc că s-au rătăcit, cînd sunt la volan și nici în ruptul capului nu admit să coboare și să întrebe pe cineva direcția; pentru că ne alintă cu cele mai gingașe nume și ne țin în brațe, pentru că ne adoră dar mereu lasă impresia că puțin le pasă; pentru că ne spun: ”ce ochi frumoși ai” când nu mai știu cum să răspundă la întrebări; pentru că fără ei ne-am plictisi, pentru că sunt de neînlocuit! Pentru că îi iubim… 

Calvarul deportărilor staliniste (poezie)

copii in gulag
Copii din Basarbaia deportați în 1949 (fotografie de la Muzeul Național de Istorie, Chișinău)

Beria, Beria,
Ai umplut Siberia

Nu cu hoţi, nu cu tâlhari,
Cu moldoveni gospodari.

De la sapă, de la plug,
I-ai luat pe toţi buluc,

De la livezi, de la vii
I-ai adus în reci pustii.

I-ai adus cu mic, cu mare,
Să petreacă zile-amare,

deportari in SiberiaAmare şi ingheţate,
De vii, de morţi blestemate.

Fi-ţi-ar Berie să-ţi fie,
Să n-ai scânduri de sicrie,

Să zdohnesti, ca un bandit,
De tot neamu-afurisit.

.. din folclorul basarabenilor deportaţi de regimul stalinist, după 28 iunie 1940
Constantin Bobeică, “Intre stele şi ţărâne“, Ed. Pontos, Chişinău, 2005

Înghețăm pentru studii!!!

Suntem studenți și, cât de ridicol ar suna pentru unii, avem nevoie să mergem la ore!! dar e imposibil să stai la ore la Univeristatea de Stat, înghețăm până nu mai rezistăm…majoritatea nici n-au venit la ore vineri, iar puținii care se prezintă la lecții nu rezistă până la ultima de pe orar. Oare de ce administrația nu ia măsuri? Cu ce se ocupă autoritățile moldovenești?? Ah da, sunt foarte ocupați: își numără banii, fac competiții la capitolul milioane și se bat cap în cap în parlament…desigur copiii lor nu îngheață pe la universitățile noastre…sunt pe la Berlin, Londra sau Paris…